„Acum 24 de ani m-am însurat cu Patricia și avem 2 copii”

Ani la rând am crezut că sunt soțul pe care și-l dorea Patricia și am fost șocat când, cotrobăind prin computerul ei, am aflat că avusese o aventură cu un instructor de dans. Habar n-aveam că ea lăsase intenționat toate dovezile la vedere, ca să le găsesc eu și, astfel, să-mi arate că are nevoie de dragostea mea!

Sunt căsătorit de 24 de ani cu Patricia, femeia vieții mele. Avem doi copii: Ni-codim, care are 22 de ani, și Iarina, care tocmai a împlinit 20. Până acum câteva luni, am fost convins că sunt cel mai fericit om din lume și că eu și Patricia avem o căsnicie ideală, perfectă.

Eu am o firmă de IT, care merge foarte bine, în pofida crizei care a dus multe firme la faliment, iar Patricia lucrează ca redactor la o revistă pentru femei. Cred că meseria i se potrivește mănușă, pentru că a terminat Psihologia și are o rubrică în care le dă sfaturi tinerelor sau mai puțin tinerelor cititoare, iar după-amiaza dă consultații într-un cabinet de psihoterapie. Avem o viață echilibrată și ne înțelegem de minune cu cei doi copii ai noștri, pentru că am încercat întotdeauna să le fim și prieteni, nu doar părinți. Sigur că mai apar și unele mici discuții, ca în viața oricărei familii, dar certurile noastre sunt minore și dispar fără să lase urme… Sau cel puțin, așa am crezut.

Patricia pleacă uneori în deplasări, se întâlnește cu unele dintre cititoare sau oferă ședințe gratuite de psihoterapie persoanelor care nu-și pot permite să plătească o consultație. Avem, mai exact aveam, o viață plină de satisfacții și împliniri.

Acum, când vă scriu, mi se pare ridicol modul în care vedeam eu până nu de mult lucrurile. și am să vă spun de ce. într-o seară, când soția mea era plecată în deplasare, nu știu ce mi-a venit să deschid calculatorul de acasă. Ea are și un laptop, pe care-l poartă tot timpul cu ea, dar are și un PC pe care lucrează uneori. Suntem doi oameni care au… au avut încredere unul în celălalt, așa că nu a fost o problemă accesul în calculatorul ei.

Am găsit o mulțime de articole scrise de ea pe vremea când își pregătea doctoratul, ciorne ale cărții la care lucra de câțiva ani, dar și un folder intitulat pur și simplu Patricia. Curiozitatea a fost mult mai puternică decât mă așteptam. M-am întrebat dacă aș putea găsi acolo lucruri pe care soția mea nu mi le-a mărturisit, pentru că fiecare dintre noi are, totuși, micile lui secrete, pe care nu le dezvăluie nimănui. Am deschis folderul și am constatat că erau multe fișiere cu poze, scrisori și un fel de jurnal al Patriciei.

Mi-am petrecut toată noaptea citind și privind fotografii-le. Deși nu mi-a venit să cred și n-aș fi crezut-o pe soția mea în stare de așa ceva, Patricia avusese o relație cu un bărbat, adică mă înșelase. Scrisorile pe care le primise de la acel iubit conțineau detalii foarte intime ale relației lor, iar fotografiile erau… compromițătoare, ca să zic așa. N-am înțeles niciodată de ce simt oamenii nevoia să se fotografieze goi sau făcând dragoste.

O furie îngrozitoare a pus stăpânire pe mine. Spre dimineață, când revedeam pentru a nu știu câta oară pozele, a intrat fiica mea în cameră și m-a întrebat indignată:

— Tată, ce cauți în calculatorul mamei? Tu nu obișnuiești să faci așa ceva! Nu m-am putut abține și am invitat-o să privească fotografiile. — Vrei să spui că mama… are un amant? Nu pot să cred așa ceva! Cine știe ce înseamnă toate astea?! — Vrei să citești și scrisorile? — De ce ții neapărat să-ți faci rău, tată? — Ce nu i-am oferit eu de a simțit nevoia să-mi facă una ca asta? — Vrei să fiu sinceră cu tine, tată? — Chiar te rog. Ce i-a lipsit mamei tale de când suntem împreună? — Tandrețea, tată… Căldura și dragostea soțului ei. — Ce tot spui? Crezi că n-o iubesc destul? Nu i-am spus-o îndeajuns de des?

— Ba da, tată, știu că o iubești, dar… chiar și în relațiile cu noi ai fost întotdeauna foarte reținut, prea reținut. Tu nu ne-ai luat în brațe decât de câteva ori pe an, de ziua noastră și de sărbători. în rest, dragostea ta trebuie subînțeleasă.

Unii oameni simt nevoia să fie strânși în brațe, să li se dovedească tot timpul că sunt iubiți, pentru că sunt mai fragili și au nevoie de confirmări. știi de unde știu asta? De la prietenul meu, Damian. Eu semăn cu tine, tată. Damian îmi reproșează tot timpul că nu-l fac să simtă că îl iubesc cu adevărat. Poate că același lucru s-a întâmplat și în cazul vostru, iar mama a întâlnit, la un moment dat, un bărbat care a știut să fie așa cum și-ar fi dorit ea să fii tu. Nici nu cred că e de condamnat.

— Sigur că voi, femeile, știți să vă luați întotdeauna apărarea… Eu de ce n-am simțit niciodată nevoia s-o înșel pe mama ta? Crezi că n-aș fi avut ocazia s-o fac? Am avut destule oferte, dar nu m-a interesat să experimentez relații noi, pentru că eu am iubit-o și o iubesc numai pe ea. Iar acum, cred că aș fi în stare să-i omor pe amândoi! Mă simt îngrozitor de umilit… N-ai cum să mă înțelegi, crede-mă. Trebuie să aflu cine e individul ăsta și să mă duc să mă întâlnesc cu el.

— Tată, nu face o asemenea prostie, poate totul s-a terminat și îi faci rău mamei! Poate că, într-o zi, are să-ți spună singură, mai așteaptă… — Scrisorile și fotografiile sunt de acum câțiva ani. — înseamnă că a fost ceva trecător și s-a terminat. încearcă să uiți, nu mai zgândări lucrurile. — Nu pot face asta. E peste puterile mele. Trebuie să-l cunosc, să văd ce avea omul ăsta în plus față de mine.

— Ești nebun, tată! Las-o baltă, te rog! — Nu pot, mai bine m-ai ajuta! — și ce să fac? — Am să încerc să aflu, prin metodele mele, cine este tipul și unde stă. Poate încerci tu să intri în vorbă cu el după aceea, să vedem ce putem afla…

— Tată, de ce vrei să te cobori în ase-menea hal? Ce o să-i spunem mamei? N-o să ne ierte, nu-ți dai seama? — Mă ajuți sau nu?

Biata mea fată ce putea să facă? Eram tatăl ei și, în sinea ei, îmi dădea probabil dreptate. Iarina îmi seamănă, într-adevăr, foarte mult. între noi e o legătură foarte puternică. Ne iubește la fel de mult pe amândoi, dar, atunci când se mai ciondănește cu maică-sa, vine la mine să ne sfătuim.

Am reușit să aflu, pe căi nu tocmai ortodoxe, numele și adresa individului respectiv. Am anunțat la birou că lipsesc și m-am dus cu Iarina la el, să vedem ce putem face. Iarina a intrat în vorbă cu o vecină din blocul unde locuia personajul nostru și a aflat că este instructor de dans, că predă la o școală de dans anume și ne-a dat adresa.

Femeia era foarte guralivă, așa că Iarina a aflat o mulțime de detalii despre bărbatul care existase în viața soției mele. Era divorțat, nu avea copii, era cam fustangiu și îi plăceau în special femeile mai în vârstă ca el, iar unele îi făceau cadouri destul de consistente.

— Dumnezeule, vrei să spui că mama ta m-a înșelat cu un… gigolo? Cu un bărbat care trăiește din banii femeilor cu care se culcă? Nu se poate așa ceva!

— Lasă-mă, tată, mă duc eu acolo să-l cunosc, n-are rost să vii și tu… Mă înscriu la un curs de dans, mă prefac interesată de el și poate îl pot trage de limbă, să aflu ceva concret.

Iarina s-a înscris la un curs de dansuri latino, fără să știe iubitul ei, care era cam gelos. între timp, Patricia se întorsese acasă, iar eu am reușit cu greu să mă stăpânesc, să nu izbucnesc.

N-am mai avut răbdare să aștept, așa că m-am înscris și eu la cursurile lui Narcis (ce nume, probabil că el și-l alesese, nu cred că putea să-l cheme chiar așa!). De felul meu, sunt cam împiedicat. Prin urmare, profesorul meu trebuia să-mi acorde foarte multă atenție. Aș putea spune chiar că ne-am împrietenit și i-am spus Iarinei să renunțe, să mă lase pe mine, că mă descurc. L-am invitat pe profesorul meu de câteva ori, după ore, să bem ceva, să vorbim ca între bărbați; am început să-i cer sfaturi despre cum ar trebui să mă port cu femeile, pretextând că eu nu am deloc succes la femei, iar el nu s-a lăsat prea mult rugat. Mi-a povestit cu lux de amănunte despre câteva relații pe care le-a avut cu femei măritate și mai în vârstă decât el, care aveau soții prea ocupați să facă bani, ca să le bage în seamă, iar ele se simțeau neglijate.

— Nici nu-ți imaginezi câte femei din astea am cunoscut de când lucrez aici! Am fost sportiv de performanță, am avut un accident și a trebuit să renunț la competiții, iar cineva m-a sfătuit să deschid școala asta de dans. A fost cel mai bun lucru pe care l-am făcut în viața mea, crede-mă. Femeile sunt atrase aici ca ursul de miere. Iar eu știu ce să le ofer să nu se mai simtă singure. Cele care își per-mit mă ajută, eu nu cer nimic nimănui. Am avut chiar o elevă care lucra la o revistă pentru femei și mi-a făcut reclamă în ea. Era o femeie cu totul deosebită. Am cunoscut-o acum câțiva ani.

Am simțit, dintr-odată, că mă cuprinde furia, mi-era teamă să nu-mi povestească cine știe ce detalii despre relația lui cu soția mea. Dar n-a făcut-o. A lăudat-o foarte mult pe Patricia și mi-a spus că i s-a părut o femeie nefericită, deși avea toate datele să nu fie așa.

— Femeile sunt niște ființe foarte complicate, să știi. Patricia era măritată cu un bărbat pe care-l iubea foarte mult, aveau împreună doi copii, dar ea, apropiindu-se de 40 ani, începuse să se teamă că îmbătrânește și simțea nevoia ca cineva să-i spună că e frumoasă, simțea nevoia să fie ținută în brațe și alin-tată, iar soțul ei era convins că, dacă au de toate și nu le lipsește nimic, e de ajuns să fie fericiți. Nu degeaba se spune că banii nu aduc fericirea, să știi. Femeia asta nu ducea lipsă de nimic, decât de dragoste. Soțul ei o iubea în felul lui, dar credea că nu trebuie să i-o mai spună, după atâția ani, că e de la sine înțeles.

— De ce v-ați despărțit? — Se simțea prea vinovată față de soțul ei, față de copii. îi era frică să fie fericită. îmi pare rău că n-am avut ocazia să-l cunosc pe acest om, aș fi știut ce să-i spun. L-aș fi luat de guler și l-aș fi trezit la viață. Să ai lângă tine o femeie atât de frumoasă și să nu știi să te bucuri de ea, e păcat, zău așa!

Am vrut să-i spun: „Hai, ia-mă de guler, eu sunt soțul ei!”, dar am tăcut. Am continuat să mă duc la cursuri și să stau de vorbă cu Narcis. Mi-a povestit, treptat, toată viața lui. Era copilul unor oameni sărmani, plecase de mic de acasă, fusese băiat de mingi la un teren de tenis, pe urmă se apucase de atletism și obținuse rezultate bune, fiind foarte aproape să ajungă olimpic, numai că un accident stupid i-a curmat cariera. A fost disperat, dar un fost profesor l-a împrumutat cu bani și l-a sfătuit să-și deschidă școala aceea de dans, iar de atunci a început să-i meargă tot mai bine. Uneori, treceau zile întregi și nici nu o pomenea pe Patricia, alteori vorbea ore întregi despre ea. Patricia îi ținuse loc de mamă, de iubită, de familie. îi dăruise toată căldura pe care nu mai avea cui s-o dăruiască, pentru că eu eram prea preocupat să-mi țin afacerea pe linia de plutire, iar copiii aveau viața lor.

Am obținut, în cele din urmă, diploma de absolvire a cursului de dans, ajunse-sem să fiu unul dintre cei mai buni. Iarina era foarte mândră de mine, și-a invitat și iubitul la serbarea de sfârșit de curs. Tocmai când dansam cu una dintre colege, am văzut-o intrând pe ușă pe Patricia. Narcis s-a repezit la ea și a îmbrățișat-o. Mi-am dat seama că Iarina o invitase. După ce am terminat dansul, Narcis a vrut să-mi facă cunoștință cu Patricia.

— Uite, ea este femeia despre care ți-am tot vorbit! mi-a spus, entuziasmat. Patricia s-a uitat lung la mine și m-a întrebat doar atât: — Acum ești mulțumit? Ai aflat tot ce te interesa? — Vă cunoașteți? a întrebat Narcis, uluit. — Da, am răspuns eu, e soția mea. Am crezut că o să leșine.

— De ce nu m-ai întrebat pe mine? De ce ești atât de laș? m-a întrebat Patricia. Aștept de mult să umbli în calculatorul meu și să dai peste toate astea. Am sperat că poate așa o să te trezești. Ascult zi de zi tot felul de oameni vorbindu-mi despre nefericirea lor, despre dezamăgirile lor, despre viețile lor prea goale… De multe ori, am fost tentată să le spun, când îmi cereau sfaturi, că eu sunt și mai nefericită decât ei și habar n-am ce sfaturi să le dau. Da, băiatul ăsta mi-a dăruit, în câteva luni de zile, ceea ce au am așteptat întotdeauna de la tine. Tu însă ai încetat să ne mai auzi de la un moment dat și pe mine, și pe copii. De parcă ai trăi într-o lume numai a ta. Trezește-te, dragul meu, altfel n-ai să ne mai găsești lângă tine.

Soția mea a plecat să stea o vreme cu părinții ei. Iarina m-a sfătuit s-o las în pace și să mă gândesc cum să fac s-o recuceresc. Până nu e prea târziu. Mi-am dat seama că Patricia și Iarina au dreptate, că, în ultimii ani, deși am crezut că le sunt aproape, n-am făcut altceva decât să mă gândesc la mine, fără să-mi pese dacă binele meu e și binele lor. Mi-am luat concediu și acum încerc să-mi amintesc cum eram eu când s-a îndrăgostit Patricia de mine și să redevin același om. Dacă pot face asta, înseamnă că tot greul a trecut.